De la spiritul de grup la spiritul de turma

     Cercetatorii de la institutul de cercetare " Virginia Tech Carilion" din SUA a ajuns la concluzia ca efectul de turma "scade" nivelul de inteligenta. Astfel de multimi au un pattern  dupa care se ghideaza. Personalitatea colectiva tinde sa o suprime pe cea individuala, nevoia apartenentei la grup primeaza in aceste grupuri sociale iar indivizii pusi in asemenea situatii au tendinta sa isi ignore propriile sisteme de valori incepand sa se ghideze exclusiv dupa normele grupului respectiv. Putem spune ca efectul de turma nu este altceva decat o boala sociala care insa poate duce la dezastre colosale. 
     Un exemplu potrivit ar putea fi dezastrul de la Ibrox petrecut pe 2 ianuarie 1971. Pana in minutul 90 al meciului Celtic conducea cu 1-0 astfel incat suporterii echipei Rangers au inceput sa paraseasca tribunele pana in momentul in care Colin Stein a egalat pentru gazde in prelungiri. Izbucnirea de bucurie din interiorul stadionului i-a intors din drum pe cei care plecau astfel barierele de protectie de la scara 13 au cedat iar fanii au cazut unii peste altii intr-un morman urias. 66 e persoane si-au pierdut viata, printre care si copii, motivul principal fiind asfixierea, iar peste alti 200 de oameni au fost raniti. 

Video cu dezastrul de la Ibrox

    
 Un alt exemplu concludent este incendiul de la Bradford din 11 mai 1985. LA meciul cu Lincoln City, la finalul caruia Bradford ar fi trebuit sa sarbatoreasca castigarea diviziei, un foc a izbucnit pe terasele de lemn vechi de mai bine de 20 de ani. Desi arbitrul a oprit meiul iar politia a incercat sa evacueze suporterii, focul s-a extins rapid si multi au fost prinsi in infernul de foc si fum toxic. 56 de oameni au murit iar alti 450 au avut nevoie de ingrijiri medicale. In acea vreme s-a speculat faptul ca focul a izbocnit din pricina unei tigari aprinse. Focul s-a extins rapid din pricina vantului aprig si a lemnului invechit. 

Video cu dezastrul de la Brandford

     Alt exemplu important s-a petrecut in acelasi an (1985): Macelul de la Heysel fiind cel mai negru moment din istoria huliganismului din Anglia. Din pricina unor vechi neintelegeri dintre fanii lui Liverpool si dintre suporterii romei englezii i-au atacat brutal pe italieni intranintr-un gard vechi. Stadionul Heysel era unul foarte depasit, multe parti aflandu-se in ruina. Astfel zidul din spatele italienilor care incercau sa se refugieze s-a prabusit luand viata a 39 de fani ai Romei. Mai apoi fanii lui Juventus s-au revoltat si au inceput sa arunce cu pietre in politie. Uimitor meciul nu s-a amanat iar cele doua echipe au jucat in acest peisaj macabru. Din acest dezastru se subliniaza lipsa de moralitate a englezilor. 

Video cu dezastrul de la Heysel

     Ca ultim exemplu cel mai convingator este dezastrul de la Hillsborough fiind unul dintre cele mai negre episoade din istoria fotbalului. Pe 15 aprilie 1989 in timpul partidei dintre Liverpool si Nottingham Forest fanii numerosi ai comoranilor au fost repartizati intr-un sector al arenei neincapator. Din pricina aglomeratiei oamenii au fost efectiv asfixiati in aglomeratie unii oameni fiind omorati pe loc in picioare. Si-au pierdut viata 96 de persoane iar alte 7666 de persoane au fost raniti. Probabil aceast dezastru este cel mai concludent in afisarea neglijentei si lipsei de organizare a oamenilor care mai apoi in loc sa ii ajute pe oameni au fost prea preocupati sa isi mascheze propriile erori. 

Video cu dezastrul de la Hillsborough

    Cum am mentionat si in postarea "De ce jurnalism?" mass-media este foarte importanta in  civilizarea unei natii. Dezastrele pe care le-am descris mai sus au toate un factor comun: lipsa de organizare, efectul de turma, lipsa unui stadion sigur si lacomia oamenilor. Jurnalismul are rolul de a spune adevarul societatii tocmai pentru perfectionarea acesteia. Daca mass-media nu vorbea despre aceste dezastre in mod deschis probabil nu s-ar fi solutionat niciodata problemele. Cu ajutorul jurnalismului, care ne descopera erorile, reusim sa le evitam si sa ne perfectionam activitatile interactive in orice colectiv social. Astfel ne dezvoltam rezilienta in fata adeversitatilor. 
     Tocmai din cauza jurnalismului solutii au fost luate pentru evitarea dezastrelor de aceasta natura. Dupa tragedia de la Ibrox in Scotia s-a emis Actul Privind Securitatea Pe Stadioane (1975) care cuprindea niste reguli severe cu privire la fluxul fanilor in interiorul arenei. Inainte de asta insa Ibrox Park a fost reproiectat. In urma incndiului de la Bradford a adus la aparitia unor noi reguli pentru arenele sportive. In 1985 a fost interzisa instalarea gradulelor de lemn in stadioane. S-au adunat foarte multe acte de caritate care au ajutat la reconstructia arenei. The Crowd au lansat un cover dupa "You'll never walk alone" unde au fost stranse 3.5 mil de lire sterline care au modernizat Brandford. Dupa dezastrul de la Heysel cluburile de fotbal engleze au primit o lovitura grea din partea UEFA, excluderea din toate competitiile europene pe termen nelimitat. Dupa incidentul major de la Hillsborough fotbalul britanic a intrat intr-un proces amplu si continuu de modernizare a nivelului infrastructurii. 

     In final consider ca aceste evenimente subliniaza faptul ca efectul de turma este unul negativ in societatea noastra. Nu trebuie niciodata sa devenim primitivi deoarece suntem fiinte rationale desi evenimentele de mai sus nu arata acest aspect al fiintei umane. Trebuie sa ne dam seama ca tot ceea ce facem ar putea sa aiba consecinte grave asupra unor oameni nevinovati sau chiar asupra noastra. Lacomia duce distruge valorile umane iar zgarcenia poate duce la dezastre. Trebuie sa punem mare accent pe siguranta noastra si a celorlalti in orice circumstanta. Trebuie sa contientizam faptul ca suntem oameni nu animale si sa nu ne uitam virtutiile si valorile personale tocmai pentru a evita asemenea dezastre de amploare. Vrei sa fi om sau OM ?... 

The Crowd - "You'll never walk alone" 

De ce Jurnalism?

     Se cunoaste foarte bine faptul ca liceul te formeaza iar facultatea iti definitiveaza posibila pregatirea profesionala. Un numar mare de tineri care termina a12-a isi depun dosarul la facultatea de Jurnalism dar nu toti sunt potriviti pentru o astfel de meserie deoarece nu cunosc toate aspectele legate de acest job. Care sunt totusi toate scopurile, obiectivele, conditiile, limitele si constrangerile unui bun jurnalist in lumea reala, obiectiva?     In primul rand trebuie subliniat faptul ca te indrepti spre cariera de jurnalist pentru ca doresti sa informezi lumea cat mai corect transmitand emotie veritabila. Jurnalismul reprezinta activitatea de a strange, a analiza, a verifica si a prezenta informatii referitoare la evenimentele curente, incluzand tendinte, rezultate si persoane.
Scopurile si obiectivele urmarite de jurnalisti in activitatea lor profesionala sunt diferite de la o tipologie la alta. Pentru Jurnalismul T.V. este important fizionomia (sa arati mereu bine, sa te intretii), sa fi telegenic, sa ai o dictie impecabila, o voce relaxanta, sa ai o stapanire de sine foarte buna si sa emani incredere oamenilor care te privesc. Pentru Jurnalismul scris -ziar, web, reviste, etc.- nu se pune atat de mult accentul pe fizionomie cat se pune pe captarea informatiilor rapid, coerent si in mod valid. Trebuie sa fi mereu bine pregatit, sa comunici cu multa lume, sa fi mereu informat in legatura cu ce se petrece, sa ai posibilitatea sa te implici in campanii si actiuni de binefacere pentru a cunoaste diversi oameni, pentru a face cunoscuta viata lor si sa iti dezvolti o capacitate de reactie in diverse situatii limita. Pentru FotoJurnalism nu este importanta fizionomia ci modalitatea de captare a evenimentelor intr-un mod coerent si corect. Modalitatile in care prinzi lumina pentru a exprima anumite emotii sau trecerea de la un cadru la altul pentru a prinde anumite evenimente sunt doar cateva lucruri banale intr-o lume a fotojurnalismului. Aici trebuie intradevar talent, rabdare, cunostinte multiple si seriozitate.
     Conditiile de lucru al unui jurnalist intr-o lume democratica sunt mult mai bune decat cele intr-o lume comunista spre exemplu. Sunt o multime de oportunitati pe care un jurnalist bun le prinde si se foloseste de ele pentru a aduce in scena o stire de senzatie. Limitle unui jurnalist sunt ca nu toate adevarurile pot fi publicate, sau expuse coerent -din lipsa de informatii- nu pot publica ceva de o importanta nationala daca nu primesc qacordul guvernului. O alta constrangere ar fi faptul ca articolele despre cultura nu sunt vizualizate de public obligandu-l astfel pe jurnalist sa vorbeasca mai mult despre stiri senzationale -violuri, crime, celebritati, etc. - astfel degradand initiala dorinta a jurnalistului, accea de a ajuta. Se mai pune si problema ca din facultatea de jurnalism nu prinzi deprinderile meseriei lucru care nu te ajuta sa fi constient de toate dificultatile pe care le-ai putea intampina. O alta problema ar fi programul de lucru, fiind jurnalist esti mereu in cautare de noi stiri si evenimente asa ca nu exista momente de odihna sau concediu.
     Desi in urma celor scrise drumul catre a deveni un bun jurnalist este presarat cu greutati putem sa urmam exemplul unor mari jurnalisti ai Romaniei : Victor Ciutacu, Cristian Tudor Popescu, Octavian Stireanu, Horia Alexandrescu, Petre Mihai Bacanu, Sorin Rosca Stanescu, Monica Lovinescu, etc. care erau marcile imposibile de confundat al unui succes colosal. Calea catre succes este acela de a urma exemplul celor mai buni oameni.
     In final sunt de parere ca facultatea de Jurnalism poate fi alegerea ideala daca iti doresti o meserie plina de spontaneitate, de dificultati neprevazute, de emotie si devotament, de interes fata de cultura condusa de dorinta de a ajuta.

"Jurnalismul este o catapulta enorma pusa in miscare de gurile marunte" Balzac